mi se prăbuşesc pe umeri
acoperişuri
ale unor lumi imaginare
şi calde de (ne)trăiri
sufletul meu a devenit lichid ;
în el s-au topit
toate veşniciile
ce mi-au scăpat
printre coaste
eu am devenit
un schelete al trecutului
de care se lipesc
aşchii de clipe
printre mine curg
atâtea, încât,
chiar şi stând pe un trecut,
mă dezechilibrez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu